Tachipnèa

Da Wikipedia.

C'l artìcol chè 'l è scrit in Carpśàn Emiliàn

I muimèint di pulmòun in dal mèinter ch'a gh'pasa l'ària da mêś.

(Lēś anca eli avertèinsi generèli a 'l riguêrd di cuntgnû di artìcol dla Wikipedia)

La tachipnèa (da 'l grēc ταχύς, tachỳs, "śvélt" e πνέα, pnèa, "respîr") l'è na frequèinsa dal respîr più élta 'd quêl ch'a s es spetarèv ed catèr in na serta persòuna cunsiderèda per la só etê e per na fadìga ch'l'àpia apèina fât. La s pōl catèr quand na persòuna l'à curs, o ch'l'àpia apèina fât el schèli in fùga, o ch'l'àpia fât un grôs esfòrs, o s'la gh'àpia la févra, na polmonît o di èter distùreb in di pulmòun.
Send pò ch'a s è fisê determinèdi frequèinsi 'd respîr da catèr in dal persòuni divìśi per etê, per l'ativitê ch'i fan, e per la só salùt, catèr dla tachipnèa diferèinta da quêl ch'a se vrèv, al prèv mèt'r in alèrta a 'l riguèrd ed na quèlc patulugìa ch'a gh'prèv èser.

Frequèinsi normèli dal respîr in del persòuni

  • Apèina nê: 30/ 60
  • Putèin: 21-30
  • Ragâs: 18-24
  • Agìnt granda: 12-20


Al disègn edl aparêt respiratòri.

Vóś lighèdi

Èter progêt

Colegamèint estèren