Koinè Emijana

St’artéchel ché ’l é stê scret int la koinè Emijana.

Ona del premi varsioun ed grafie unifichê Emijana, int al Reddit.
2020-21 ca.

La koinè Emijana (anch ciamêda Emijan unifichê, Emijan standard o Emijan standardizê, in itajan koiné emiliana), l’é on pruzèt ch’l à la mira ed dzvilupêr admè na varietê ’d Emijan, tgnagaind in count la sau pulinomicitê es al sau stêd ed laingua spsêda in dimondi dialet, ugnon cn el sau parôl, la sau fonoloxie e al sau maud ed scrévar.

In ste pruzèt ché a j·é anch al dzvilop d ona grafie unitêria, l’argulasioun ed na gramadga unifichê, cun elemeint ciapê de tot i dialet Emijan e pur d on vucabulêri. La koinè l’é flesebla a el diversitê stra i dialet.

I lavurir par la koinè i en tachê a la fein di ân 10 dal séchel XXI, inspirê a’l cminsepi de’l Scriver Lombard, de la grafie catalana e de la Grafìa Piemontèisa Moderna, pau anch dla Nœuva Ortografia Lombarda, e grasia a pasiunê cunpagn a cusché ch’l à scret sta pêzna ché. De la fein dal 2020 socuant varsioun ed colâud dla koinè Emijana ej en gnudi faura.

Al dialèt pió catê in cunsidrasioun par dzvilupêr la koinè Emijana l’é al arzan, par la sau puzisioun int al mèz dl’Emeja, e anch par l’urtugrafie ch’i linguesta i îven bèl e fat so pr al lour dialèt specéfich, de la che la grafie dla koinè aj à dê n’ucê e catê dimondi spont, mo anch al bulgnaix, al mudnaix e al pramzan i en stê catê par ste lavurir ed dzvilop ché. Dialet cum al mirandulaix, al fraraix, al piazintein, al mantvan, al cararein, al vugaraix o el parlê ’d muntagna cum al fargnanaix i en stê druvê pió pr al dzvilop dal parulêri Emijan unifichê che pr i son.

Carateréstichi

On di mutif parché sta koinè l’é stê fata so, ’l é al bxoagn d ardûxr i seign diacrétich es el létar dal abicî. A j·é pió soun par letra o ditongh int al alfabaid dla koinè, mo pr i natif emijan cusché ’l é fâsil cunpagn a coal ed prema.

Fonoloxie e urtugrafie

Abicî

Al abicî dla koinè ’l é furmê de stel letar e ditongh ché:

Vuchêj

grafeima	AFI	parnonsi dialetêli	nôt (*)
a	[a], [ɐ]*		admè se l’utma vuchêl atônica
â	[aː], [ɑː]
à	[a]*		soul a fin parôla
ai	[æj]*		vèdr èi
au	[oː]
e	[e], [ɐ]*		soul se utma vuchêl atônica
ê	[ɛː]
è	[æ]
é	[e]*		soul par marchêr vuchêl atônica faura ’d puxisioun nurmêla
ei	[eː], [ej̃]*		admè in ein a fin parôla
èi, èj	[æj]*		cunpagn a ai, mo druvê in cèi e gèi doulsi
i	[i]
î	[iː]
ie	[iː]*, [je]		soul a fin parôla
o	[o]
ô	[ɔː]
ò	[ɒ]*		admè a fin parôla
ó	[o]*		soul par marchêr vuchêl atônica faura ’d puxisioun nurmêla
oa	[ɒ]
ou	[ɒw]
u	[u]	[ʊ]
û	[uː]

Cunsunant

grafeima	AFI	parnonsi dialetêli	nôt (*)	êter nôt (**)
b	[b]
c	[ʦ]*, [k]**		in ce, ci, -c	in ca, co, cu
ch	[k]	[c]
ç	[s]	[θ]		la paul èsar mega alôgref ed s del vault
d	[d]
ds	[ʦ]
dx	[ʣ]
f	[f]
g	[ʣ]*, [g]**	[ɟ]**	in ge, gi, -g	in ga, go, gu
gh	[g]
gn	[ɲ]	[j̃]
j	[j], [ʎ]*	[ʝ], [ɟʝ]*	str’ed vuchêl curti
l	[l]	[ɫ]
m	[m]
n	[n], [ŋ]*	[ɱ]*	se prema a j·é na vuchêl tônica
p	[p]
qu	[kʷ]
r	[r]	[ʁ], [ʀ]
s	[s]	[s̪]
t	[t]
v	[v], [f]
x*	[z]	[z̺]	admè a fin parôla o in fr’ed dou vuchêl
y*	[j], [i]		in ay, ey
z	[ð]	[z̺]

Gu e Gv

La ciôpa gv l’é bain ispès iscreta gu, mo quisti ’j en el raighel:

parôla 1	inglaix	AFI		parôla 2	inglaix	AFI
gvèra	war	[ˈgvæ.rɐ]		gueilf	guelph	[ˈgueːlf]

Acèint tônich

Al acèint tônich, se int la parôla an j·é di seign diacrétich ch’i·l mêrchen, al crauda soura dla penutma vuchêl se la parôla la fines par vuchêl, o soura dl’utma vuchêl se la parôla la fines par cunsunant.

â, ai, au, ê, è, ei, î, ie (finêl), ô, oa, ou e û ej en sainper tônichi.

Ux dl acèint sircunflès

â, î e û, quand ch’ej en el penutmi vuchêj ed parôl ch’el finésen par vuchêl, o el utmi vuchêj ed parôl ch’el finésen par cunsunant, el j·an de gnir screti sainsa acèint:

Tip 1

fourem cun sircunflès	parôla	AFI
curnîx	curnix	[kurˈniːz]
zvarzûra	zvarzura	[zvarˈðuːrɐ]
stâgn	stagn	[staːɲ]

Mo:

Tip 2

fourem cun sircunflès	parôla	AFI
ûrel	ûrel	[ˈuːrɐl]
âreb	âreb	[ˈaːrɐb]

Par parôl ch’ej abzoagna adsténgvar al’s adrauva pur:

parôla 1	inglaix	AFI		parôla 2	inglaix	AFI
ân	year	[aːn]		an	they have	[aŋ], [ã]
pân	cloth	[paːn]		pan	bread	[paŋ], [pã]
cân	canes	[kaːn]		can	dog	[kaŋ], [kã]
anêl	anal	[aˈnɛːɫ]		anèl	ring	[aˈnæl]
côl	neck	[kɔːl]		col	that one	[kol]
môt	mote	[mɔːt]		mot	silent	[mot]

O chêx lémet cunpagn a:

parôla 1	inglaix	AFI		parôla 2	inglaix	AFI		parôla 3	inglaix	AFI
pèla	skin	[ˈpæ.lɐ]		pêla	shovel	[ˈpɛːɫɐ]		pela	pile	[ˈpe.lɐ]]

Apôstruf (’)

Al’s adrauva pr ugnir pêrt dla ciacra cum artéchel, prunom relatif o partixèl pronuminêl, o par mustrêr che, int al parlê, la crauda na vuchêl.

Pont ch’al voula (·)

Al’s adrauva pr ugnir un vêrub a i sau prunom riflesif.

Mutasioun dla vuchêl brixa atônica

Quand ch’t ê de vultêr de na grafie luchêl a la koinè, int el vuchèj atônichi ch’ej·s câten prema ’d coala tônica, ej·s adrûven stel raighel ché, faura che in chêx int i qui aj bzoagna fêr dixanbiguasioun (ex.: padêl, pedêl) es in chêx ed parôla ’d urézen furèsta, tètnega o sientéfica:

{{DE FINIR}}

tônica	vuchêl atônica	vuchêl mudê	exainpi
a, e	[a], [ɐ], [æ]	a	pasgat (pès+gat)
i	[i]	i
o		u
u		u

Morfoloxie

Artéchel

Artéchel determinatif

In emijan a j·é quâter artéchel determinatif:

	singulêr	plurêl
♂ masc	al	i
♀ fèmna	la	el	ej

Artéchel indeterminatif

In emijan a j·é du artéchel in determinatif: on, un pr i masc, ona pr el fèman.

Nom e agetif

In emijan unifichê, nom e agetif i en ascuêx cunpagn par raighel ed declinasioun, cun i ûtum pió flesebli a’l gènar e al nómar.

Plurêl di nom

Masc

Al plurêl di nom maschil, se la parôla l’é mia invariâbil, l é fat so, la pió pêrt del vault, par mèz ed na canbiasioun a la vuchêl tônica dla parôla:

singulêr (al)	plurêl (i)		inglaix
gat	gat		cat
caval	cavaj		horse
maix	meix		month
faugh	fugh		fire
cmacèix	cmaceix		from Cmac (Comacchio)
pès	pes		fish
putein	putein		boy
zurnêl*	zurnêj*		newspaper
martèl	martej		hammer
curtil	curtil		court
coch	coch		cuckoo
mol	moj	mol	mule
poas	pos		well, groundhole
sgnour	sgnaur		mister
ôc	auc		eye
mur	mur		wall

Fèmna

Al plurêl di nom feminil al é sainper invariê, as zonta -i a fein parôla admè s’a j·é bxoagn ed gnoasar el dou declinasioun maschil e feminil ed sta parôla parsixa ché:

singulêr (la)	plurêl (el, ej)	inglaix
emijana	emijani	Emilian
têvla	têvel	table
ôvra	ôver	piece, work, opera
ca	ca	house, home
man	man	hand
mujeira	mujeir	wife, woman
vuchêla*	vuchêli*	vocal
vuchêl	vuchêl	vowel

In ste chêx ché emijana ’l é al maschil ed emijan ch’l à dounca sia la fourma pr i masc che coala pr el fèman: aj’s zonta -i.

Plurêl di agetif

Al plurêl di agetif l é cunpagn a coal pr i nom, mo que, in teurie, a j·é sainper d’arsptêr el raighel ed declinasioun, anca s’an j·é brixa bxoagn prâtich ed gnoasr el dou fourmi dla parôla.

Socuanti vault sta raigla ché la veign mia arsptêda.

Prepuxisioun

Ché zò a j·é na tabèla ed prepuzisioun sainplisi e articulê.

	of, by	to	from	in	with	on	for	between
	ed	a	de	in	cun	so	par	stra
al	dal	a’l	de’l	int al	cn al		pr al	str’al
la	dla	a la	de la	int la	cun la	sla	par la	stra la
i	di	ai	de i	int i	cn i	so	pr i	stra i	str’i
el	del	a’l	d’el	int el	cn el		pr el	str’el
ej	dej	a’j	d’ej	int ej	cn ej		pr ej	str’ej

La prepuxisioun so l’é mia asê druvêda. Aj’s parfares in sema a o in vèta a.

Stra l’é druvêda abasta, mo as paul sèntar anch tramèz a o damèz a.

Prunom

Prunom parsunèj

I prunom i en me, te, lo, li, nuêter, vuêter e lour.

Prunom conplemaint

I prunom dirèt i’s adrauven pr i vêrub tranxitif, qui indirèt par i intranxitif.

inglaix		Emijan	dirèt		indirèt
I		me	am		am
you		te	at		at
he		lo	al		aj
she		li	la		aj
we		nuêter	as		as
you		vuêter	av		av
they ♂ (m.)		lour ♂ (m.)	i		aj
they ♀ (f.)		lour ♀ (f.)	el	ej	aj

Vêrub

I vêrub emijan, cum in francèix e ej êtri laingv lunbêrdi o gal-itâlichi, i j·an anch na fourma interugativa.

Vèd che la dexinainsa dla prema parsouna plurêla la paul êser -oam cum -ain.

Cognugasioun iregulêri

Èsar

Ste vêrub ché al paul èser avzijêr.

Indicatif

parsouna	parxaint	inparfèt	pasê ataix	futur		parxaint	inparfèt	pasê ataix	futur
me	a soun	a j·eira	a soun stê	a srò		sougn·a?	eir·ia?	sougn·a stê?	srô·ja?
te	’t î	’t eir	’t î stê	’t asrê		î·t?	eir·et?	î·t stê?	srê·t?
lo	al é	al eira	al é stê	al sra		é·l?	eir·el?	é·l stê?	sra·l?
li	l’é	l’eira	l’é stêda	la sra		é·la?	eir·la?	é·la stêda?	sra·la?
nuêter	a soam	a j·eiren	a soam stê	a sroam		soam·ia?	eirgn·a?	soam·ia stê?	sroam·ia?
vuêter	a si	a j·eiri	a si stê	a sri		si·v?	eir·i?	si·v stê?	sri·v?
lour ♂ (m.)	i en	i eiren	i en stê	i sran		en·i?	eirn·i?	en·i stê?	sran·i?
lour ♀ (f.)	ej en	ej eiren	ej en stêdi	el sran				en·i stêdi?

Cungiuntif

parsouna	parxaint	inparfèt
(che) me	a sepa	a fos
(che) te	’t sep	’t fos
(che) lo	al sepa	al fos
(che) li	la sepa	la fos
(che) nuêter	a soamia	a fósen
(che) vuêter	a sidi	a fosi
(che) lour ♂ (m.)	i sépen	i fósen
(che) lour ♀ (f.)	el sépen	el fósen

Cundisiunêl

parsouna	parxaint	inparfèt		parxaint	inparfèt
me	a sre	a sre stê		sre·ja?	sre·ja stê?
te	’t asres	’t asres stê		sres·et?	sres·et stê?
lo	al sre	al sre stê		sre·l?	sre·l stê?
li	la sre	la sre stêda		sre·la?	sre·la stêda?
nuêter	a sren	a sren stê		sren·i?	sren·i stê?
vuêter	a sresi	a sresi stê		sres·ov?	sres·ov stê?
lour ♂ (m.)	i sren	i sren stê		sren·i?	sren·i stê?
lour ♀ (f.)	el sren	el sren stêdi			sren·i stêdi?

Avair

Ste vêrub ché al paul èser avxijêr.

Indicatif

parsouna	parxaint		inparfèt	pasê ataix	futur		parxaint	inparfèt	pasê ataix	futur
me	a j·ò		a j·iva	a j·ò avû	a j·arò		ò·ja?	iv·ia?	ò·ja avû?	arô·ja?
te	’t ê		’t iv	’t ê avû	’t arê		ê·t?	iv·et?	ê·t avû?	arê·t?
lo	al à		al iva	al à avû	al arà		ê·l?	iv·el?	ê·l avû?	ara·l?
li	l’à		l’iva	l’à avû	l’arà		ê·la?	iv·la?	ê·la avû?	ara·la?
nuêter	a j·oam		a j·îven	a j·oam avû	a j·aroam		oam·ia?	iveign·a?	oam·ia avû?	aroam·ia?
vuêter	a j·î		a j·ivi	a j·î avû	a j·arî		î·v?	iv·i?	î·v avû	ari·v?
lour ♂ (m.)	i j·an	i an	i îven	i an avû	a j·aran		ên·i?	îvn·i?	ên·i avû?	aran·i?
lour ♀ (f.)	el j·an	ej an	ej îven	ej an avû	el j·aran

Anch vêrub cum fêr, vlair o dêr i en iregulêr.

I cognugasioun (-êr)

A ste grop ché i fan pêrt vêrub cum caghêr, magnêr, pistêr.

Magnêr

Indicatif

parsouna	parxaint	inparfèt	pasê ataix	futur		parxaint	inparfèt	pasê ataix	futur
me	a magn	a magnêva	a j·ò magnê	a magnarò		magn·a?	magnêv·a?	ò·j magnê?	magnarò·ja?
te	’t magn	’t magnêv	’t ê magnê	’t magnarê		magn·et?	magnêv·et?	ê·t magnê?	magnarê·t?
lo	al magna	al magnêva	’l à magnê	al magnarà		magn·el?	magnêv·el?	ê·l magnê?	magnarà·l?
li	la magna	la magnêva	l’à magnê	la magnarà		magn·la?	magnêv·la?	ê·la magnê?	magnarà·la?
nuêter	a magnain	a magnêven	a j·oam magnê	a magnarain		magnagn·a?	magnêvn·a?	oam·ia magnê?	magnaragn·a?
vuêter	a magnê	a magnêvi	a j·î magnê	a magnarî		magnê·v?	magnêv·ia?	î·v magnê	magnarî·v?
lour ♂ (m.)	i mâgnen	i magnêven	i an magnê	i magnaran		magn·ni?	magnêvn·i?	ên·i magnê?	magnaran·i?
lour ♀ (f.)	el mâgnen	el magnêven	ej an magnê	el magnaran

II cognugasioun (-air)

A ste grop ché i fan pêrt vêrub cum piaxair (a).

Piaxair

Indicatif

parsouna	parxaint	inparfèt	pasê ataix	futur		parxaint	inparfèt	pasê ataix	futur
me	a piêx	a piaxiva	a soun piaxû	a piaxrò		piêx·ia?	piaxiv·a?	sougn·a piaxû?	piaxrò·ja?
te	’t piêx	’t piaxif	’t î piaxû	’t piaxrê		piêx·et?	piaxiv·et?	î·t piaxû?	piaxrê·t?
lo	al piêx	al piaxiva	’l é piaxû	al piaxrà		piêx·el?	piaxiv·el?	é·l piaxû?	piaxrà·l?
li	la piêx	la piaxiva	l’é piaxuda	la piaxrà		piêx·la?	piaxiv·la?	é·la piaxuda?	piaxrà·la?
nuêter	a piaxoam	a piaxîven	a soam piaxû	a piaxroam		piaxoam·ia?	piaxiv·gna?	soam·ia piaxû?	piaxroam·ia?
vuêter	a piaxî	a piaxivi	a si piaxû	a piaxrî		piaxî·v?	piaxiv·ia?	si·v piaxû?	piaxrî·v?
lour ♂ (m.)	i piêxen	i piaxîven	i en piaxû	i piaxran		piêxn·i?	piaxîvn·i?	en·i piaxû?	piaxran·i?
lour ♀ (f.)	el piêxen	el piaxîven	ej en piaxudi	el piaxran				en·i piaxudi?

III cognugasioun (-ar / -er)

A ste grop ché i fan pêrt vêrub cum vèdar, seider, dscoarar.

IV cognugasioun (-ir)

A ste grop ché i fan pêrt vêrub cum suplir, capir, burir.

Capir

Indicatif

parsouna	parxaint	inparfèt	pasê ataix		futur		parxaint	inparfèt	pasê ataix	futur
me	a capes	a capiva	a j·ò capî		a capirò		capes·ia?	capiv·a?	ò·j capî?	capirò·ja?
te	’t capes	’t capif	’t ê capî		’t capirê		capes·et?	capiv·et?	ê·t capî?	capirê·t?
lo	al capes	al capiva	al à capî		al capirà		capes·el?	capiv·el?	ê·l capî?	capirà·l?
li	la capes	la capiva	l’à capî		la capirà		capes·la?	capiv·la?	ê·la capî?	capirà·la?
nuêter	a capain	a capîven	a j·avain capî		a capirain		capaign·a?	capîv·gna?	avaign·a capî?	capiraign·a?
vuêter	a capî	a capivi	a j·î capî		a capirî		capî·v?	capiv·ia?	î·v capî?	capirî·v?
lour ♂ (m.)	i capésan	i capîven	i j·an capî	i an capî	i capiran		capésn·i?	capîvn·i?	ên·i capî?	capiran·i?
lour ♀ (f.)	el capésan	el capîven	el j·an capî	ej an capî	el capiran

Êtri cognugasioun iregulêri (-aur / -ur)

A ste grop ché i fan pêrt vêrub cum taur.

Vêrub fraxèj

In emijan, cum pr al lunbêrd, a j·é fes ed vêrub cunpaust par dir di cuncêt sainplis, cum "andêr faura" (andà fœura o sortì in lunbêrd, uscire in toscueign).

Parôl

Exainpi ed tèst

Adciarasioun universêl di diret uman

Artéchel 1

"Tot i èsar uman i nâsen lébar e cunpagn in dgnitê e diret. I en dutê ’d raxoun e ’d cusainsa, e i j·an de cunpurtêr·es on cun cl êter cum di bon fradej."

Artéchel 30

"Gninta in sta Dciarasioun (al) paul èsar interpretê int al sains ed [...] fêr n’ativitê o un at ch’al mira a la distrusioun ’d un queydon di diret e del libartê pruclamê(di) in sta Dciarasioun ché."

Nómar

In emijan i nómar fin a’l 3 (tault vie al 0) i j·an al gènar masc e fèmna.

sifra	cardinêl		urdinêl		lunbêrd	francèix	tuscan	sifra
0	zeiro		=		zero	zero	zero	0
1	on ♂ (m.)		prem		vun	un	uno	1
	ona ♀ (f.)		prema		vœuna	une	una
2	du ♂ (m.)		scound		du	deux	due	2
	dou ♀ (f.)		scounda		do
3	tri ♂ (m.)		têrç		tri	trois	tre	3
	traj ♀ (f.)		têrça		tre
4	quâter		quêrt(a)		quater	quatre	quattro	4
5	seinch	sinch	queint(a)		cinch	cinq	cinque	5
6	si	sié	sèst(a)		ses	six	sei	6
7	sèt		sètum ♂ (m.)		set	sept	sette	7
			sètma (f.)
8	ôt		utêv(a)		vot	huit	otto	8
9	nauf		nôn(a)		nœuv	neuf	nove	9
10	deix		deisum ♂ (m.)		des	dix	dieci	10
			deisma (f.)
11	ondx	ong	coal(a) dal ondx		vundes	onze	undici	11
12	doadx	doag	coal(a) dal doadx		dudes	douze	dodici	12
13	trèdx	trèg	coal(a) dal trèdx		tredes	treize	tredici	13
14	quatôrdx	quatôrg	coal(a) dal quatôrdx		quatordes	quatorze	quattordici	14
15	queindx	queing	coal(a) dal queindx		quindes	quinze	quindici	15
16	sèdx	sèg	coal(a) dal sèdx		sedes	seize	sedici	16
17	darsèt		coal(a) dal darsèt		derset	dix-sept	diciassette	17
18	dzdôt	g·dôt	coal(a) dal dzdôt		desdot	dix-huit	diciotto	18
19	dznauf	g·nauf	coal(a) dal dznauf		desnœuv	dix-neuf	diciannove	19
20	veint	vint	coal(a) dal veint		vent	vingt	venti	20
21	vintion		coal(a) dal vintion		vintun	vingt-et-un	ventuno	21
30	trainta		coal(a) dal trainta		trenta	trente	trenta	30
40	quaranta		coal(a) dal quaranta		quaranta	quarante	quaranta	40
50	sincuanta		coal(a) dal sincuanta		cinquanta	cinquante	cinquanta	50
60	(a)santa		coal(a) dal asanta		sesanta	soixante	sessanta	60
70	stanta		coal(a) dal stanta		setanta	soixante-dix	settanta	70
80	utanta		coal(a) dal utanta		votanta	quatre-vingt	ottanta	80
90	nuanta		coal(a) dal nuanta		novanta	quatre-vingt-dix	novanta	90
100	saint		coal(a) dal saint		cent	cent	cento	100
200	duzaint		coal(a) dal duzaint		dusent	deux-cents	duecento	200
300	tarzaint		coal(a) dal tarzaint		tresent	trois-cents	trecento	300
734	setsaint e trenticuâter		coal(a) dal setsaint e trenticuâter		setsent trentequater	sept-cents-trente-quatre	settecentotrentaquattro	734
1 000	mel		coal(a) dal mel		mil	mille	mille	1 000
2 000	dou mela		coal(a) dal dou		do mila	deux-mille	duemila	2 000
5 000	seinch mela		coal(a) dal seinch mela		cinch mila	cinq-mille	cinquemila	5 000
10 000	deix mela		coal(a) dal deix mela		des mila	dix-mille	diecimila	10 000
100 000	saint mela		coal(a) dal saint mela		cent mila	cent-mille	centomila	100 000
1 000 000	un mijoun		coal(a) dal mijoun		on milion	un-million	un milione	1 000 000
1 000 000 000	un mijêrd		coal(a) dal mijerd		on bilion	un-milliard	un miliardo	1 000 000 000

Pr i nómar urdinêj doap dal 10 as paul druvêr la fourma -eixum, cunpagna a cla dal tuscan -esimo, mo admè in cuntêst furmêj:

Ex.: "Pêpa Bandèt sediceizum", e brixa "Pêpa Bandèt coal dal sèdx".

Culaur

gènar	nómar
♂ masc	singulêr	bianch	zal	mlarans	roas	rauxa	viaula	blè	silèst	vaird	grix	maroun	ngher
	plurêl	bianch	zaj	mlarans	ros	rauxa	viaula	blè	silèst	veird	grix	maron	neigher
♀ fèmna	singulêr	bianca	zala	mlaransa	roasa	rauxa	viaula	blè	silèsta	vairda	grixa	marouna	neigra
	plurêl	bianchi	zali	mlaransi	roasi	rauxa	viaula	blè	silèsti	vairdi	grixi	marouni	neigri
inglaix		white	yellow	orange	red	pink	purple	blue	light blue	green	grey	brown	black

Tainp

Costrusioun tenpurêli

Emijan		inglaix	tuscan
a i tri ’d avril		on the 3rd of April	il tre d'aprile
de’l 1933		in 1933	nel 1933
a traj our		at three o'clock	alle tre
a’n oam tri		it's the 3rd	è il tre	ne abbiamo tre

L’oura

In Emijan ej our ’j en 12+12. Par dir l’oura as dix al nómar pió la parôla "our". Admè par l’1:00-1:59 as dix l’ona e stiêvo, sainsa "our".

Exainpi:

• L’é n’oura e mèz. - It's half past one.
• É dou our manch un quêrt. - A quarter to two.

Parôl ed tainp

Emijan			inglaix	tuscan
dachindrej			once, back in the days	un tempo
tri dé fa			three days ago	tre giorni fa
ajeir ’d là			day before yesterday	l’altroieri
ajeir			yesterday	ieri
incau			today	oggi
adman			tomorrow	domani
pasê dman			the day after tomorrow	dopodomani
pasê du dé	du dé doap		two days later	due giorni dopo
l ân pasê			last year	l’anno scorso
l ân ch’vin	st’êtr ân		next year	l’anno prossimo

Pêrt dal dé

Emijan			inglaix	tuscan
êiba	alvê dal soul		dawn	alba
mateina			morning	mattina
mezdé			noon	mezzogiorno
doap-mezdé			afternoon	pomeriggio
tarmount	sbasê dal soul		sunset	tramonto
sira			evening	sera
nôt			night	notte
mèza-nôt			midnight	mezzanotte

Dé dla stmana

Emijan			inglaix	tuscan
lonedé			Monday	lunedì
martedé			Tuesday	martedì
mêrchel	mercurdé		Wednesday	mercoledì
zôbia	giuvidé		Thursday	giovedì
vènar	venardé		Friday	venerdì
sâbet			Saturday	sabato
dmèndga			Sunday	domenica

Meix dl ân

Emijan			inglaix	tuscan
znêr			January	lunedì
farvêr			February	martedì
mêrç			March	marzo
avrel			April	aprile
maz			May	maggio
zogn			June	giugno
loj			July	luglio
agoast			August	agosto
stènbar			September	settembre
utoabar			October	ottobre
nuènbar			November	novembre
dxènbar	gènbar		December	dicembre

Noam ed parsouna

Masc

Emijan	ipocuréstich	tuscan
Adam		Adamo
Adeilum		Adelmo
Adrian	Adrianein	Adriano
Agustein		Agostino
Gost		Augusto
Gustein		Agostino
Albêrt	Bartein, Bertein	Alberto
Aldvigh		Ludovico
Alfouns	Founs	Alfonso
Lisandar	Sandrein	Alessandro
Amadî		Amedeo
Anastêxi	Nastêxi	Anastasio
Anbraux	Anbruxein	Ambrogio
Anseilum		Anselmo
Antôni		Antonio
Ânzel	Anzlein	Angelo
Arcânzel		Arcangelo
Arlichein		Arlecchino
Armeni		Erminio
Artur	Arturein	Arturo
Avreili		Aurelio
Bach		Bacco
Balansoun		Balanzone
Zemian		Geminiano
Ptrôni		Petronio
Ilêri		Ilario
Baldasar		Baldassarre
Bandèt		Benedetto
Barlech		Satana
Barnabà		Barnaba
Bartelmî		Bartolomeo
Bartauld	Bartuldein	Bertoldo
Baxeli		Basilio
Sebastian	Bastian	Sebastiano
Bastian	Bastianein, Bastianula	Bastiano
Batesta	Batstein	Battista
Bignamein		Beniamino
Juxêv	Jusfein, Jofa	Giuseppe
Biêx	Biaxiula	Biagio
Biêxi	Biaxiula	Biagio
Brighêla		Brighella
Bron	Brunein	Bruno
Bunifasi		Bonifacio
Chêrel	Carlein	Carlo
Clêvdi	Claviein	Claudio
Claviein		Claudio
Clemaint		Clemente
Crest		Cristo
Cunstantein		Costantino
Dagneil		Daniele
Dalmasi		Dalmazio
Dâvid	Dividein	Davide
Diunix		Dionigi
Dmèndgh	Minghein, Minghèt	Domenico
Meinegh	Minghein, Minghèt	Domenico
Doulf	Dulfein	Adolfo
Duvêrd	Duardein	Edoardo
Dunê	Dunein	Donato
Emeli		Emilio
Êrcul	Arclein	Ercole
Erôd		Erode
Pilêt		Pilato
Faxulein		Fagiolino
Fedrigh		Federico
Flix		Felice
Fiurains		Fiorenzo
Flêma		Fiamma
Flep		Filippo
Flêvi		Flavio
Flureind		Florindo
Fransèsch	Chech, Sèsch	Francesco
Alfreid	Freid	Alfredo
Gabariêl		Gabriele
Gabarieil		Gabriele
Gaitan	Tanein	Gaetano
Gâsper		Gaspare
Gelsumein		Gelsomino
Gervêxi		Gervasio
Zarvêxi		Gervasio
Gexû		Gesù
Sêrz		Sergio
Luix	Gig, Gigein, Gigèt	Luigi
Zoli		Giulio
Zvan	Zvanein	Giovanni
Gest		Egisto
Zuda		Giuda
Gregôri		Gregorio
Gujeilum		Guglielmo
Jâcum	Jacmein	Giacomo
Jaseint		Giacinto
Ignasi		Ignazio
Inusaint		Innocenzo
Juxêf	Jusfein, Jofa	Giuseppe
Lâzer		Lazzaro
Lurains		Lorenzo
Lusian		Luciano
Maumèt		Maometto
Mêrch		Marco
Mariein		Mario
Martein		Martino
Marsêl	Marslein	Marcello
Matej		Matteo
Matie		Mattia
Mavresi		Maurizio
Mêver		Mauro
Micheil	Miclein	Michele
Migheil	Miglein	Michele

Ligam ed faura

• Al Reddit int la koinè Emijana
• Count dal Instagram int la koinè Emijana