Urie Bronfenbrenner

Da Wikipedia.

C'l artìcol chè 'l è scrit in Carpśàn Emiliàn

Urie Bronfenbrenner (Mosca, 29 avrìl 1917Ithaca (New York), 25 ed setèmber 2005) 'l è stê 'n psicòlog americàṅ.

Biografìa

Andê cun la só famìja a stèr in Amèrica incòr cic, Urie al studdièva Psicologìa dal śvilùp mentèl ala Cornell University e pò al l'andèva a insgnèr ala universitê 'd Harvard e più terdi in dla stèsa universitê ed Cornell.

Soquànt pinsér dal studiōś

La pinsèda che Bronfenbrenner al gh'iva in sìm'a l'ecologìa dal śvilùp.

Modèl ecològic

In dal 1979, al psicòlog Bronfenbrenner al publichèva la só teorìa dal Modèl ecològic. Bronfenbrenner al catèva che in dal sérć dagli influèinsi e interasiòun ed riferimèint ch'i stan dintórna a 'l ragasōl ch'a crès, i ghe staghen 4 sféri 'd influèinsa, ùna dàintr a cl'ètra, ch'a n's pōl mìa pinsèr ch'i n's ciàpen còunter. A s partìs da 'l sféri più cìchi, quìli ch'i stan dimòndi darèint a 'l putèin, a dìr quìli edla famìja, edla scóla e 'd chièter putèin, quistichè tolti dàintr a 'n sérć 'd influèinsa dal cundisiòun ed vìta e 'd lavōr di só genitōr, cundisiòun che i putèin ch'a crès i gh'fan dimòndi chèś e ch'i gh'dàn da fèr. Chi sérć chè i ciaparèven incòra dagli influèinsi ed n'ètra sféra più in fóra incòr, e ch'la srèv quèla più granda dal polìtichi socèli, di servìsi e dal reghli dal post lè dintórna indū al ragasōl al viv, reghli ch'i farèven da sfònd a 'l cugnisiòun che lò al turà sù intànt ch'al crès.

Vōś lighèdi

Soquànti só publicasiòun

  • (EN) Two Worlds of Childhood: US and USSR. Simon & Schuster, 1970.
  • (EN) Influencing Human Development. Holt, Rinehart & Winston, 1973.
  • (EN) Influences on Human Development. Holt, Rinehart & Winston, 1975.
  • (EN) The Ecology of Human Development: Experiments by Nature and Design. Cambridge, MA: Harvard University Press, 1979.
  • (EN) The State of Americans: This Generation and the Next. New York: Free Press, 1996.
  • (EN) Making Human Beings Human: Bioecological Perspectives on Human Development. Sage, 2005.

Noti e referèinsi

Colegamèint estèren