Don Camél (rumânz)

Da Wikipedia.
Vai a: navigazione, Zerca

Provincia di Reggio Emilia-Stemma.png Artécol in dialèt arzân Reggio Emilia-Stemma.png

«
Così vi ho detto, amici miei, come sono nati il mio pretone e il mio grosso sindaco della Bassa.[...]Chi li ha creati è la Bassa. Io li ho incontrati, li ho presi sottobraccio e li ho fatti camminare su e giù per l'alfabeto»
(IT)(Giovanni Guareschi -Mondo Piccolo "Don Camillo e il suo gregge", pag. XIV )
«
Amîgh acsé a v'ó cuntê cm' în nasû al mé pretòun e al mé grôs séndech ed la Bâsa […]Ch' j à fât l'é stê la Bâsa. Mè a j ò incuntrê, a j ò ciapê sòt brâs e j ò fât caminêr só e zò per l'alfabēt »
(ARZ)



Don Camél. Mònd céch (tétol uriginêl dal mêrs 1948 in italiân Mondo Piccolo. Don Camillo), l'é la colesiòun pió cnusûda ed racûnt (o rumânz a puntêdi]] dal giurnalésta e scritōr italiân Giovannino Guareschi. La prèma publicasiòun l'é dal 1948 ed la Rizzoli.

Don Camél l'é lôvra préma[1] ed 'na sèria (Mondo Piccolo) ambijntêda in un mia precişê cèinter céch ed la bâsa padâna, e mésa al cèinter di fât cômich, mó quêşi cumpâgn 'd un pâroch ed campâgna Don Camél, e dal séndech comunésta e mecânich dal paèiş, Pepòun, amîgh-nemîgh int l' [Itâlia]] dal dôp guèra.

Ed grôs sucès, l'ôvra l'é stêda ternêda a publichêr dimòndi vôlti e a n'în vîn trâta, int al 1952.ânca un prém adatamèint pr' al cìnema dal tétol Don Camél, cun pruragumnésta Fernandel (Don Camél) e Gino Cervi (Pepòun),e ambijntêda a Bresèl, in pruvîncia ed Rèz.

Indice

[modifica] Stôria

A Bresèl, al pâroch don Camél e al séndech comunésta Pepòun, aversâri in polética e int al j idèj, as "quistiòunen" al j âlmi di cumpaeşân. Tra fât cômich e dichiarasiòun ed bòun sèins popolêr. Al lōr quistiòun as sêren só int la scambièvel indulgînsa.

Soquânt fât cômich:

  • "Al batèisem" in dōve don Camél e Pepòun as ciâpen a casôt e a 'sciafòun per via dal nòm prupôst per só fiōl (Lenin, Libero, Antonio); batû int al scasutêda. Pepòun agh tōrna a pinsêr e al prupòun al nòm Camillo, Libero, Antonio, mó al batèişem dal putîn al finés cun al nòm Libero, Camillo, Lenin só cunséli dal sudisfât don Camél, ch' al dîş: "Quând a gh'àn un Camél aşvèin, j elemèint cme laló a gh'àn gînt da fêr".
  • "La fèsta" in dōve don Camél al guêrda cun râbia Pepòun, in un baracòun ed la fēra dal paèiş, a butêr zò un fantôc ch' al s' arvîşa ló.
  • 'Na partîda ed balòun tra la squêdra ed don Camél e còla ed Pepòun che, finîda cun la vitôria di "ròs", a sêlta fōra ch'l'é stêda cumprêda dal séndech, Pepòun l'îva ofêrt 500 frânch in pió a l'ârbitro rispèt al prēt, che ânca ló l'îva pruvê a cumprêrel.

[modifica] Edisiòun

Don Camillo. Mondo piccolo - Giovannino Guareschi – sèria Scala italiani pp.360 Rizzoli - ISBN 88-17-86771-3

[modifica] Léber

  • Giovannino Guareschi, Don Camillo - Mondo piccolo, edisiòun cun figûri - sèria La Scala Rizzoli, Milân, 2001
  • Guareschi, Mondo Piccolo "Don Camillo e il suo gregge", dodicèisma edisiàun, Rizzoli, Milân, 1963

[modifica] Nôti

  1. Un prém racûnt insém a Don Camél e Pepòun, "Pchê cunfesê" (Peccato confessato in italiân), al sré duvû gnîr fōra insém a un setimanêl int al dicèmber dal 1946, m la publicasiòun l'é stêda rifiutêda. Al fât al vîn citê dal Guareschi 'stès int la prefasiòun ed la secònda colesiòun ed la sèria (Mondo piccolo "Don Camillo e il suo gregge", ôvra citêdaa, pag. XIII).


Nôta: cla pâgina ché l'é stêda inviêda cun 'na tradusiòun ed Don Camillo trâta da it.wikipedia.org.

Strumenti personali

Varianti
Azioni
Al pâgini pió impurtânt
Cme scréver in:
Strumenti
Altre lingue