Post-veritê

Da Wikipedia.

C'l artìcol chè 'l è scrit in Carpśàn Emiliàn

Na reclàm edla Brexit ch'al descòr ed spéśi infièdi atàc a l'Evròpa per persuàder i agìnt ingléś a vutèr, in dal 2016, per scapèr vìa da 'l Ugnòun Evropèa.

La post-veritê (post-truth in ingléś), paròla abàsta nóva, la stà a indichèr minga tant na veritê ch'la gnìs dòp, cum'a s prèv intènder da 'l nòm, mo invéci, a dirla anc cum'al la definìs 'l Oxford Dictionary, 'n argomèint indû cuntèr i fat per cuma i ìn 'l è meno inportànt che tgnìr adrē ali emosiòun che i agìnt i gh'avràn in dal sintìri.
A dirla cun la studdióśa Cavarero[1], 'n argumèint ch'al s taca de più a quèl che i agìnt i vrèven ch'a gh'fùs dìt che a dal veritê più descòmdi e bruschi da stèrgh adrē.
A dirla col giurnalìsta Luca Sofri, la post-veritê la srèv bèle na cundisiòun indû ala ginta a n'gh'interesarèv gnanc più ed savér s'a sìa più inportànt na veritê o na fake-news.[2]

Vōś lighèdi

Noti e referèinsi

  1. (IT) 'N artìcol dl'Adriana Cavarero in sìm'a La Repubblica
  2. (IT) Al scrit ed Luca Sofri dal 2017 in sim'ala post-veritê.

Èter progêt

Colegamèint estèren