Astronomî

Da Wikipedia.

Artéccol in dialàtt bulgnaiṡ

Universum - C. Flammarion, Holzschnitt, Paris 1888, Kolorit : Heikenwaelder Hugo, Wien 1998

L' Astronomî (dal grîg aster strèla, nomia lèz), l'è la siänza ch'la stûdia l'Univêrs e i starlût, dal såul, a la lónna, i pianîd e äl strèl.

Stòria[modifica | mudéfica la surzéia]

Dal cminzéppi, l'astronomî l'era 'na siänza ch'as studièva såura tott a ôc' nûd e i muvmént regulèr däl strèl i éren acsé parfèt ch'i prémm ômen i druvénn pr'interpretèr al månd.

Al cminzéppi dal sècol XVII con Galileo, ai è stè una gran canbiaziån. Col telescòpi as vdé che l'univêrs l'éra pió cunplès e mänc parfèt comm i cardêven. Acsé l'è nèda l'astronomî mudêrna.

L'astronomî dal dé d'incû[modifica | mudéfica la surzéia]

Incû l'astronomî la 'n stûdia brîsa såul quall ch'as vadd int'al zîl, mo cun dî strumént specièl, anch'al radiaziån dî râg' gamma, x, äl lûs ultraviulèti e i râg' infraross.

Starlût[modifica | mudéfica la surzéia]