Strâg ed Rèz

Da Wikipedia.

Artécol in dialèt arzân

La Strâg ed Rèz (Strage di Reggio Emilia in italiân) l'é sucèsa al 7 ed lój 1960 ind la manifestasiòun sindachêla dóve sînch operâri arzân, Lauro Farioli, Ovidio Franchi, Emilio Reverberi, Marino Serri, Afro Tondelli, tót inscrét al Partî Cumunésta Italiân (PCI), în stê masê da la fôrsa póblica.

L'insèm di fât[modifica | mudéfica la surzéia]

Cgnusûda ânca cun al nòm di I fât ed Rèz, la strâg l'é stêda al mâsim 'd un peréiod ed brûş in tóta l'Itâlia, in dóve a gh'é stê di scûnter cun la puliséia. La câşva di fât l'é stêda la mésa insèm dal gvêren Tambroni, gvêren fât sōl da la Democrasía Cristâna (DC) cun al decişîv apôg dal d'êd fôra dal Muvimèint Socêl Italiân (MSI), e la decisîòun ed fêr al cungrès dal partî misîn a Gènva (sitê partigiâna, bèle mdâja d' ōr ed la Resistèinsa). Al prutèsti în stêdi dimòndi e al brûs in tōt al paèiş l'à provochê 'na grânda mobilitasiòun popolêra.

L'alōra Presidèind dal Cunséli, Fernando Tambroni, l' à dê la libertê de sparêr in situasiòun grêvi e dôp còst a la fîn de sté stmâni dramâtichi a 's cûnten óndeş môrt e sintunêr ed frî. Sté dramâtichi cunseguèinsi arén custrèt al gvêren Tambroni a dêr al dimisiòun.

I fât[modifica | mudéfica la surzéia]

La sîra dal 6 lój la CGLI arzâna, dôp 'na lònga riuniòun, l'à dichiarê al siôper sitadèin. La prefetûra l'îva proibî al radûn ed pió persòuni e al mâchini cun j altoparlânt dal sindachêt îven invidê i manifestânt an fêrmêres mìa int al cōrs ed la manifestasiòun. L'ònich pôst autorioşê, la Sêla Verdi ch' la tgnîva 600 pôst, l'êra trôp céca per tgnîr dèinter vintméla manifestânt. A vîn dmandê ed muntêr d' j altoparlânt d'ed fôra ed la sêla, mó la dmânda l'an vîn mìa acetêda.

Un gróp ed cîrca 300 operâri dal j Uficîni Regiâni l'à decîş ed radunêres davânti al monumèint di Mort in guèra e cantêr cansòun ed prutèsta.

A 4,45 dal dôp mezdé 'na cârica 'd un repêrt ed 350 pulisiôt al cmâd dal vîce questôr Giulio Cafari Panico, l'é andêda adôs a la pacéfica dimostrasiòun. Ânca i carabinêr, cmandê dal tenèint colonèl Giudici, àn tōt pêrta a la cârica. Cucê dal camiunèti, da i zèt d'âcva e da i lacrimôgen, i manifestânt îven serchê ed lughêres ind l'işolê Sân Rôch l'é aşvèin, per pó riparêres drêda a tót còl che catêven, scrâni, âsi ed lègn, tavlèin dal bâr e difèndres dal cârghi cun al tirêr quèl. Cucê indrê da la disperêda reşistèinsa di manifestânt, al fôrsi àn tōt in mân al j êrmi da fōgh e àn cumincê a sparêr.

Insém al salghê ed la piâsa a gh' é armês:

  • Lauro Farioli (1938), operâri ed 22 ân, ôrfen ed pêder spuşê e pêder 'd un putîn.
  • Ovidio Franchi (1941), operâri ed 19 ân, al pió zôven di môrt.
  • Marino Serri (1919), pastôr ed 41 ân, partigiân ed la 76a, prém ed sê fradê.
  • Afro Tondelli (1924), operâri ed 36 ân, partigiân ed la 76a Squêdri 'd asiòun patriôtica (SAP), l' é al quînt 'd ôt fradê.
  • Emilio Reverberi (1921), operâri ed 39 ân, partigiân ind la 144a Brigâta Garibaldi l' êra cumisâri polétich int al distacamèint "G. Amendola".

I fât în stê cantê in 'na famōşa cansòun ed Fausto Amodei, dal tétol Per i morti di Reggio Emilia e pōch tèimp fà cme idèja dal românş ed Paolo Nori dal 2006 Noi la farem vendetta.

Al rişûltêt dal procès[modifica | mudéfica la surzéia]

Al 14 lój 1964 al tribunêl ed Milân l'asôlov i responsâbil ed la strâg.
Al vice quesōr Giulio Cafari Panico l'é stê asôlt in pîn perché an n'é mìa stê cunsiderê responsâbil ed l' ôrdin ed druvêr la viulèinsa ed nisûn gèner cûntra i manifestânt

Colegamèin d'ed fōra[modifica | mudéfica la surzéia]

I môrt ed Rèz e i môrt dal lój 1960

Materiêl pr'andêregh in fònda[modifica | mudéfica la surzéia]

(manca)Lésta di léber e documèint impurtântLésta di lébber e documèint impurtantBibliografia ed opere di riferimento:

  1. Giulio Bigi - I fatti del 7 luglio (Reggio Emilia 1960); prefazione di Ferruccio Parri. - Reggio Emilia : Rinascita, 1975
  2. Philip Cooke - Luglio 1960: Tambroni e la repressione fallita - Milano : Teti, 2000
  3. Piergiuseppe Murgia - Il luglio 1960 - Milano : Sugar, 1968
  4. Renato Nicolai - Reggio Emilia 7 luglio 1960 - Roma : Editori riuniti, 1960.


((manca)Nôta: sta pâgina ché l'é stêda inviêda cun 'na tradusiòun da it:Strage di Reggio EmiliaNota: sta pagina chè l'é steda tradòta da it:Strage di Reggio EmiliaNota: pagina inizialmente tradotta a partire da it:Strage di Reggio Emilia)