Astronomî: differenze tra le versioni

Da Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m Bot: Aggiungo: krc:Астрономия
m Bot: Aggiungo: so:Xiddigis Modifico: fa:اخترشناسی
Riga 68: Riga 68:
[[eu:Astronomia]]
[[eu:Astronomia]]
[[ext:Astronomia]]
[[ext:Astronomia]]
[[fa:ستاره‌شناسی]]
[[fa:اخترشناسی]]
[[fi:Tähtitiede]]
[[fi:Tähtitiede]]
[[fiu-vro:Tähetiidüs]]
[[fiu-vro:Tähetiidüs]]
Riga 160: Riga 160:
[[sl:Astronomija]]
[[sl:Astronomija]]
[[sm:Astronomy]]
[[sm:Astronomy]]
[[so:Xiddigis]]
[[sq:Astronomia]]
[[sq:Astronomia]]
[[sr:Астрономија]]
[[sr:Астрономија]]

Versione delle 01:50, 6 Lój 2010

Artéccol in dialàtt bulgnaiṡ

Universum - C. Flammarion, Holzschnitt, Paris 1888, Kolorit : Heikenwaelder Hugo, Wien 1998

L' Astronomî (dal grîg aster strèla, nomia lèz), l'è la siänza ch'la stûdia l'Univêrs e i starlût, dal såul, a la lónna, i pianîd e äl strèl.

Stòria

Dal cminzéppi, l'astronomî l'era 'na siänza ch'as studièva såura tott a ôc' nûd e i muvmént regulèr däl strèl i éren acsé parfèt ch'i prémm ômen i druvénn pr'interpretèr al månd.

Al cminzéppi dal sècol XVII con Galileo, ai è stè una gran canbiaziån. Col telescòpi as vdé che l'univêrs l'éra pió cunplès e mänc parfèt comm i cardêven. Acsé l'è nèda l'astronomî mudêrna.

L'astronomî dal dé d'incû

Incû l'astronomî la 'n stûdia brîsa såul quall ch'as vadd int'al zîl, mo cun dî strumént specièl, anch'al radiaziån dî râg' gamma, x, äl lûs ultraviulèti e i râg' infraross.

Starlût