Rumên
| C'l artìcul chè 'l è scrit in Miranduléś |
Al Rumên (da lōr: Română) 'l è na léngua rumànśa ch'a s dascór in dla Rumanìa (e in di àtar pòst lè datéś cuma la Muldàvia) da 26 migliòṅ ad parsòni a 'l incìrca, anc se pò al léngui imparentàdi, a dir-la tuta, i èṅ pò quàtar: al Rumên (cgnusû anc cuma Dacurumên), 'l Arumên, al Meglenorumên e 'l Istrorumên. Al Muldàṿ 'l è cundiserâ da 'l Ethnologue cuma al Rumên cun 'n àtar nóm.
Alfabét
Al Rumên al gh'à sèt vucàli, sinc cumpàgni a 'l Itagliàn (A I U e E O saràdi) e dū difarénti: la saràda sentràla ɨ e quéla ad mèś saràda ə. Anc al cunsunànti i èṅ cumpàgni asè, a part i funéma ʒ e h.
'L alfabét al gh'à 31 létri.
| Létra | IPA | Nòta |
|---|---|---|
| a | a | |
| ă | ɘ | la pâr la Schwa dal Tedèsch • ▶ |
| â | ɨ | un sòṅ a mèś fra I e U • ▶ |
| b | b | |
| c | k, ʧ | cumpàgn a 'l Itagliàṅ e a 'l Miranduléś: palatàl prima 'd I e E (eś. Ciòsa) o sinò sèmpar velàr (eś. Còl) |
| d | d | |
| e | e | |
| f | f | |
| g | g, ʤ | cumpàgn a 'l Itagliàṅ e a 'l Miranduléś: palatàl prima 'd I e E (eś. Gèra) o sinò sèmpar velàr (eś. Gusàr) |
| h | h, muta | prima 'd I e E l'è cumpàgna a 'l Itagliàṅ e a 'l Miranduléś (muta) o sinò la s lèś cuma la H d'l HAT d'l Inglés • ▶ |
| i | i, j | |
| î | ɨ | cumpàgn a â ma a sa scrìv acsè a 'l inìsi o a la fiṅ dla paròla |
| j | ʒ | cuma la GE ad garaGE in Italiàṅ • ▶ |
| k | k | sōl in dal paròli ch'i rìvan da 'l èstar |
| l | l | |
| m | m, ɱ | |
| n | n, ŋ | |
| o | o | |
| p | p | |
| q | q | sōl in dal paròli ch'i rìvan da 'l èstar |
| r | r | |
| s | s | |
| ş | ʃ | cuma SC ad SCI in Italiàṅ |
| t | t | |
| ţ | ʦ | cuma Z 'd oZio in Italiàṅ |
| u | u, ɯ | |
| v | v | |
| w | v | sōl in dal paròli ch'i rìvan da 'l èstar |
| x | ks | cuma X 'd Xilofono in Italiàṅ |
| y | i | sōl in dal paròli ch'i rìvan da 'l èstar |
| z | z | S sunòra cuma Śéndar o Śnòć in Miranduléś |
Gramàtica
I nóm i gh'àṅ tri gènar: masć, fémna e nèutar e i artìcui determinatìṿ i s métan in fónd. Al Rumên al gh'à dal diclinasiòṅ p'r i caś Datìṿ, Genitìṿ e Vucatìṿ, difarént da 'l fórmi p'r al Numinatìṿ e 'l Accusatìṿ.
Soquànt eśèmpi
- "Rumên" (parsòna): "Român"
- "A t salùt": "Salut" o "Salutare" o "Bună"
- "Cuma stà't?": "Ce mai faci?" o "Cum eşti?" o "Cum stai?"
- "Arvéd'r-as": "La revedere"
- "A sa vdém": "Pa" o "Ne vedem"
- "Par piaśér": "Vă rog"
- "A m daspiàś": "Îmi pare rău"
- "A t ringràsi": "Mulţumesc" o "Mersi"
- "Sè": "Da"
- "Nò": "Nu"
- "A n capìs minga": "Nu înţeleg"
- "In du è'l al bagn?": "Unde este baia?"
- "Dascór-at spagnōl?": "Vorbeşti spaniola?"
- "Dascór-la (Lē) spagnōl?": "Vorbiţi spaniola?"
- "Cumplimènt": "Felicitări"
- "In du và't stasìra?": "Unde mergi în seara asta?"
- "Mè a 'rmagn a cà, a gh'ò da far dimóndi quèi": "Eu rămân acasă, am atâtea lucruri de făcut"
- "A t vój bèṅ": "Te iubesc"
- "Andém a lauràr": "Să muncim"
- "A s sintém": "Ne mai auzim"
- "cuntènt": "fericit"
- "far": "face"
- "dir": "zice"
- "làgarma": "lacrimă"
- "cà": "casă"
- "frēn": "frână"
- "mònt": "munte"
- "èsar": "fi" (sunt, eşti, este, suntem, sunteţi, sunt)
- "avér": "avea" (am, ai, are, avem, aveţi, au)