Vai al contenuto

Ingmar Bergman

Da Wikipedia.

C'l artìcul chè 'l è scrit in Miranduléś Emiliàn

Bergman tòlt śò in dal 1944


Ernst Ingmar Bergman (Uppsala, 14 ad Luj dal 1918 - Fårö, 30 ad Luj dal 2007, a s lèś [ˈɪŋːmar ˈbærjman] in śvedéś) 'l è stâ 'n regìsta (p'r al cìnema e par la televiśiòṅ), senegiadōr, scritōr e prudutōr śvedéś.

Cunsiderâ òṅ di regìsta più grand dla stòria dal cìnema, 'l è stâ bòṅ ad far di film cun dimóndi intruspisiòṅ priculógica in dua 'l à mustrâ al sèns dal drama e l'angùstia e la tensiòṅ ad dèntar d'l indivìduv. Fra i argumènt dal sò pelìculi a 'rcurdém la mòrt, al dulōr, al mâł, al silénsi 'd Dio e la criśi dla famìja e di sò mémbar ch'i n gh la càvan briśa a cumunicàr fra 'd lōr.

In dla sò caréra 'l à dirèt dal pelìculi ch'i aṅ catâ 'l sucès internasiunàł cuma Monica e il desiderio (1953), Sorrisi di una notte d'estate (1955), Il settimo sigillo (1957), Il posto delle fragole (1957), Persona (1966), Sussurri e grida (1972) e Scene da un matrimonio (1973). Tri di sò film i aṅ vins al Prèmi Òscar cuma film furastēr: La fontana della vergine (1960), Come in uno specchio (1961) e Fanny e Alexander (1982).

Al gh'à abû nóṿ fiōi e al s è spuśâ sinc vòlti, avénd anc dal relasiòṅ cun gl'atōri Liv Ullmann, Harriet Andersson, Bibi Andersson e Ingrid Thulin. Al n cardìva minga in Dio.

Biugrafìa

Filmugrafìa

Al regìsta in dal 1957

Culegamènt estéran