Grandòć
|
C'l artìcul chè 'l è scrit in
Miranduléś |
un grandòć | |
| Dominì: Eukaryota | |
| Rèign: Animalia | |
| Sòtrèign: Eumetazoa | |
| Superphylum: Deuterostomia | |
| Phylum: Chordata | |
| Subphylum: Vertebrata | |
| Superclâsa: Tetrapoda | |
| Clâsa: Aves | |
| Órdin: Strigiformes | |
| Famija: Strigidae | |
| Gènàr: Asio | |
| Sòrta: Asio otus Linnaeus, 1758 | |
| Sòtsòrta: Asio otus otus • Asio otus canariensis Asio otus wilsonianus • Asio otus tuftsi | |

Al grandòć, cgnusû anc cuma grandùca (nóm sientìfic Asio otus, gufo in itagliàṅ), 'l è 'n uśèl rapàś dla famìja di strigidi.
Al viṿ in Európa, in Nordamèrica e in Àśia, specialmènt in di bòsc e in dal furèsti.
Descrisiòṅ
[mudéfica la surzéia]Al grandòć cumùṅ al gh'à di ciùf su gl'uréci che però i n sarvìsan minga par sintìr-ag méj che, fra 'l àtar, 'l è òṅ di sèns più śvilupâ ad c'l uśèl chè.
L'è na bèstia ch'la và a casa sōl ad nòt, durànt al dè al preferìs punsàr su i ram dna piànta, in gènar sèmpar qvéla, esénd anc bòṅ ad mimetiśàr-as bèṅ lè par via dal culōr maròṅ e marunsèṅ dal sò péni. Al magna dal bèsti pìculi cuma sórag, sórag-ragn, tópi, śghirét, papastrèi, pónghi, uśèi, ris, lévri, rètii e insèt ch'al ciàpa a 'l vōl druànd al grifi ch'al gh'à in di pē.
Al sò dimensiòṅ i vànan da i trénta-sinc a i quarànta cm ad lunghésa, cun na vèrta alàra ad nuànta/sènt cm. Al grandòć al gh'à di òć grand e tónd ch'al n è minga bòṅ ad mōvar, in tut al manéri al gh la cava a prilàr la tèsta ad 270°. Al sò pēś da grand al riva dagnóra a i tri chilo.
Al grandòć reàł al fà dal cuàdi cun dū o tri ōṿ mént'r al grandòć cumùṅ al pōl rivàr anc a déś, cun na mèdia ad quàt'r o sinc. C'l uśèl chè al pōl vìvar anc vint an anc parchè al n gh'à minga di nemìg.
Culegamènt estéran
[mudéfica la surzéia]Àtar prugèt
[mudéfica la surzéia]
Wikiquote contiene citazioni di o su Grandòć
Wikimedia Commons contiene file multimediali su Grandòć